De cand ma stiu, am fost cu creionul in mana, mazgalind, desenand, scriind.
Tin minte si acum primul moment in care m-am indragostit de o revista. Era ceva cu mult peste orice guma Turbo sau jucarie de pe vremea aia. Ma intorceam de la gradinita, cu tata, si o vazusem la chioscul de la colt. Cum astfel de arongate nu erau in cheltuielile zilnice, tata mi-a zis ca trebuie sa ne intoarcem in alta zi pentru ea. La care eu, vazandu-ma fara revista, am zis intr-o doara ca daca nu-mi ia revista, “fac revolutie!”. Copil crescut imediat dupa revolutie, usor impresionabil si idealist de mic, ce sa faci.
In clasa a 6-a, mi-am facut o revista a mea, cu subiecte adunate de peste tot, decupate, subliniate, colorate, capsate la mijloc. Un fel de “vision board retro” daca vreti, age apropriate si cool, evident. Cu un cuprins la inceput si rebus, la final, of course. Mi-a furat-o un coleg de clasa, baiatul rau de care-mi placea, si mi-a inapoiat-o dupa ora de chimie, zicand ca i-a placut. OMG!
De atunci si pana acum, m-am indeletnicit cu scrisul, la modul serios.
Advertising-ul, marketing-ul online si content writing-ul au venit ca niste raspunsuri la problemele existentiale ale oricarei tinere preocupate de ce face cu viata sa. Stau minunat la digital marketing, cu peste 9 ani de experienta, insa teribil de prost cu trezitul de dimineata.
Vorbesc pe limba lui Google de cand eram amandoi mai mici si stiu sa ma distrez cu SEO, PPC, CTR si alte verisoare de-ale lor, insa prefer povestile, de orice fel.
Am scris despre tech si gadgets (pe bune!), lifestyle, frumusete, cariera, relatii si dezvoltare personala. Am fost ghost writer sau consultant pentru un numar de carti si persoane notabile. Mi-am facut de cap cu proiecte internationale si mi-am luat laptopul cu mine si pe plaja.
Blogul de fata este un exercitiu si o datorie pe care o am de platit fata de mine.
E stangaci, amuzant, incurcat, nesigur, zglobiu si vesnic in lucru. Ca mine, de altfel. N-are pretentii sau fantezii de influencer. Fura grosolan umorul de la toate filmele, serialele, cartile si oamenii pe care-i iubesc. E sincer si atunci cand vorbeste de branduri, dar si cand rascoleste prin gramezile de amintiri descarcate pe fiecare pagina.
Aici, scriu povesti despre viata pe care inca nu am apucat sa o inteleg si care inca reuseste sa ma surprinda. Alte particele din mine, cu infuzie garantata de sentimente si pareri, pot fi gasite aici. Daca aveti ganduri nastrusnice de colaborare sau schimb de povesti, imi puteti trimite un mail, fara jena, aici.
Ideea mareata este sa ne intalnim mai des cu povesti care ne inspira, cu oameni faini pe care-i pomenim mai mult decat ciocolata de casa, sa invatam unii de la altii. Asta e smecheria. Restul sunt maruntisuri, dar promit sa vorbesc si de ele!
