De ziua mea, mi-am facut un nou tatuaj. Stiu ca asta suna ca si cum sunt plina de ink de la gat in jos, dar adevarul este ca, in total, cu cel nou la numaratoare, am doua. Mici, minimaliste si mi-nu-na-te. Pe principiul, unul, doi, multi!
Asta micu’ recentul a fost, evident, aratat cu mandrie la toti cei care misuna pe langa mine si, aproape in unanimitate, lumea s-a bucurat de bucuria mea (ce dovada mai mare de iubire, nu?). O singura prietena buna, M., m-a intrebat direct:
- La 80 de ani, ce te faci cu dunga pe mana?
- Pai imi iau pielea de sharpei, si incep sa explic nepotilor ce era odata acolo si ce misto a fost cand l-am facut. Daca mai avem telefoane sau ne proiectam ceva pe noi sau pe pereti, am sa am niste poze vintage la indemana sa le arat.
- O sa-ti mai placa tie atunci negreala asta?
- DA.
- Nu te plictisesti de el peste 15 ani?
- NU.
- De unde stii?
- Lucrurile care-mi plac o data, for real, imi plac pentru totdeauna.
- Ei, da! Zi-mi 3 chestii pe care le iubesti constant si dintotdeauna!
- Aaaa….budinca de cioco!
- Toata lumea iubeste budinca, nu se pune!
- ….
De acolo am inceput procesul de gandire si enumerare si a iesit acest articol. A locuit o noapte intreaga in capul meu mai intai, ca sa ma asigur ca nu ma mint pe mine si apoi a luat forma de mai jos. Am simtit nevoia de a pune si niste mici acte de curaj, ca sa ma/ne simtim mai bine!
Asadar, jur pe rosu, ca nu am sa ma plictisesc niciodata de:
- ADIDAS – nu e reclama, nu sunt asa de cool incat brandul meu preferat sa stie ca exist si ca el exista cu mine de peste 14 ani. Sau ca imi cumpar aceleasi perechi de adidasi si tot pe ele le doresc constant. Ca perechile de pantofi sport sunt cele mai scumpe chestii pe care le detin, ca imi strangeam pe vremuri bani din burse, de la rude, si dadeam cu inima impacata pe o pereche (singura) de adidasi superstar pe care ii ravneam de ani de zile. Ca acum imi cumpar si editii limitate si ca visez la un Craciun in care daruiesc la toata lumea perechea mea preferata de Adidas – Stan Smith. Recunosc ca mi-am comandat de curand 2 perechi de la competitie, spunandu-mi ca trebuie sa fiu si eu mai deschisa. Imi placeau in poze si la altii in picior. Au ajuns, le-am probat si le-am dat retur instant. M-am simtit o tradatoare si mi s-a confirmat ce stiam deja: sunt prea fidela!
- New York – trebuie sa incep iar cu disclaimer. Va dati seama ca daca adidasii sunt cele mai scumpe item-uri din garderoba mea, nu mi-am chiar permis sa ma plimb de colo colo prin New York de cate ori mi-a dictat inima. Am fost o singura data faptic pana in acest moment, dar in mintea mea, am locuit acolo cel putin vreo 3 vieti. Mereu am zis ca acolo m-as muta. Nu stiu daca as rezista, nu am ideea ce ar trebuie sa muncesc sau cate ore pe zi as locui in metrou. Nu m-a interesat logistica niciodata, ci doar sentimentul si vibratia orasului. Visez la luminitele si decoratiunile de Craciun din New York, la plimbari neintrerupte prin Met si numai dupa ce-l cunosc ca pe palma mea, la aventuri in toate celelalte muzee si expozitiile din oras, rooftop bar hopping, o tona de musicals, plimbat pe stradute in Brooklyn, scris in cafenele de peste tot. Da, sunt un cliseu ambulant, si as vrea sa exist asa pe strazile din NY.
- Seriale – de la MASH incoace traiesc, iubesc, sufar si invat din seriale. Tot ele m-au conditionat sa iubesc NY, nu e ca si cum am avut vreo sansa sa nu. Ma uit la aceleasi de 1000 de ori si le las aici, lista nu e exhaustiva, nici in functie de top, dar sunt toate in inima mea: Gilmore Girls, Sex & The City (soc, stiu!), Seinfeld, Friends, GOT, Suits, Casa de Papel (multumesc, Alexandra!), Big Bang Theory, Modern Family, Younger si un mare ETC. Singurul care a plecat de pe lista mea e Grey’s Anatomy – cat sa si supravietuiesti cu atata drama? Lista celor pe care vreau sa le vad e si mai lunga, dar timpul meu e scurt, de vreme ce sunt ocupata cu revizionarile.
- Tatuajele mele – pentru ca sunt parte din mine, literally
- Colindatul – asta e singura traditie care-mi place. O onorez la gramada, cu gasca de persoane favorite din liceu care mereu stie un singur drum, cel catre cel mai drag om noua, la nivel colectiv. Facem asta de la 15 ani. Iar eu, personal, nu am treaba cu anotimpul, daca am stare de ele, pot fi si 35 de grade afara, eu dau play si gata.
Poate va intrebati ce cauta actele de curaj intr-o enumerare crasa a tuturor elementelor flagrante ale zonei de confort. E bine sa ne amintim din cand in cand ca nu numai ce cunoastem ne facem bine si ca suntem mai mult decat o lista de placeri. Cel mai important, suntem mai curajosi decat tindem sa credem.
Lista micilor acte de curaj care ne fac mai mari incepe de la curajul de:
- A spune NU oamenilor carora o viata intreaga le-ai zis da si carora numai asta vrei sa le zici, anyways
- A schimba ceva la tine – orice
- A fi parinte – punct
- A te muta din tara
- A-ti alege talentul
- A fi bun cu tine
- A schimba profesia, meseria, jobul, rutina
Promit ca daca mai strang boabe de curaj, fac un articol doar pentru ele. XO